Este foarte important să ne ancorăm în timp. Eu în
viaţa asta trecătoare am prins doar un fragment din curgerea timpului de pe
meleagurile udeştene. Era prin deceniile şapte şi opt al veacului trecut.
Pentru mine, copil fiind, sărbătorile de iarnă aveau o mare încărcătură
sufletească. Le aşteptam atât de mult încât mi se păreau că zilele până la
sărbători treceau prea greu, iar zilele de Crăciun sau de Anul Nou mi se părea
că trec prea repede.
De când am prins şi eu ochi pentru această lume şi
până pe la 10 ani, ştiu că am fost cu uratul în ajun de Anul Nou prin partea de
sat pe care o cunoşteam cel mai bine. Satul era mult prea mare şi timpul avut
la dispoziţie era mult prea puţin ca să pot umbla cu uratul în tot satul. Mama,
Valeria sau Valerţa cum i se spunea prin sat, nu mă lăsa să plec la urat până
nu veneau alţi copii la noi acasă cu uratul, asta întâmplându-se în jurul
amiezii, după ora 12.00. Şi cum ziua de iarnă era şi astronomic mai mică,
imediat se întuneca. Trebuia să mă retrag spre casă şi dintr-un alt motiv. În
ajun de Anul Nou umblau prin sat şi cetele de mascaţi şi cum mai erau câte unii
care aveau "păsărele la cap" şi se luau şi de unii copii, mama era
grijulie şi îmi atrăgea atenţia să mă feresc, să nu dau nas în nas cu mascaţii.
Urătura pe care o spuneam când mergeam ziua, era
astfel:
AHOU, AHOU,
Mâine anul se-nnoieşte
Pluguşorul se porneşte
Şi începe a ura
Pe la case a colinda
Iarna-i grea, omătu-i mare
Semne bune anul are
Semne bune de belşug
Pentru brazda de sub plug
Ia mai mânaţi, măi
HĂI,
HĂI ….
La anul şi la mulţi ani !
Binenţeles că aveam şi un clopoţel de alamă pe
care îl zăngăneam.
La gât purtam o traistă din lână, ţesută de mama,
frumos colorată. Primeam de la oamenii pe care îi uram: mere de toate soiurile,
pere de toamnă, nuci de diferite mărimi, covrigi, colăcei, hulubi din aluat
copţi în cuptor, biscuiţi, bomboane, cozonac, învârtită, prăjituri de casă şi
foarte rar bani, câte 50 de bani sau şi mai rar câte un leu. Banii la ţară se
făceau foarte greu şi pe atunci.
În acele vremuri era un obicei, ca şcoala din sat să
organizeze anual câte o serbare pentru pomul de Anul Nou. Diferite clase
pregăteau diverse momente artistice, de la cete de urători cu buhai, harapnic
şi talăngi, la cete de mascaţi cu toate componentele specifice tradiţiei de la
Udeşti: urşii cu ţiganul, capra, căluţii, jandarmii, damele, moşul şi baba.
Urătura care se spunea la aceste serbări de către
şcolari, era cam aşa:
AHOU, AHOU
Voinici feciori
Şi voi dragi ascultători
Obiceiul nu-l uităm
Şi pe voi să vă urăm
Urătură din bătrâni
Din bătrânii de demult
Cu mult har şi mult câştig
La
urechi cu clopoţei
Ia
sunaţi din zurgălăi
Şi
strigaţi cu toţii, hăi
Să
se-audă peste văi
HĂI, HĂI …
S-a sculat mai an, bădica Traian
Într-o sfântă joi,
În scări s-a ridicat
Peste câmpuri s-a uitat
Ca s-aleagă-un loc curat,
De arat şi semnănat
Grâu mărunt şi grâu de vară
Până-n seară să răsară
Chiar şi până mâine
Să mâncăm şi pâine
Fiind bun de semănat,
Brazdă neagră-a răsturnat
Şi tot cîmpul l-a arat
L-a arat, l-a semănat
Grâu mărunt şi grâu de vară
Deie Domnul să răsară
La
urechi cu clopoţei
Ia
sunaţi din zurgălăi
Şi
strigaţi cu toţii, hăi
Să
se-audă peste văi
HĂI, HĂI …
La lună, la săptămână,
Când aminte şi-a adus
De grâul ce l-a fost pus
Pe cal alb a încălecat
Cu şaua de aur,
Cu frâul de mătase
Cât viţa de groase
Şi-ntr-acolo a plecat
Grâul era-n pai ca trestia
Şi în spic ca vrabia
De călare s-a plecat
Şi trei spice a luat
Şi în palmă le-a frecat
Grâul era de secerat
A strâns fine şi vecine
Şi vreo trei babe bătrâne
Care ştiu rândul la pâine
La câmp când le-a dus
La secerat le-a pus
Cu dreapta secerau
Cu stânga legau
Cu piciorul la clăi aruncau
Mânaţi
măi, HĂI, HĂI …
Apoi acasă s-a întors
Şi din grajd nouă iepe a scos
Nouă iepe, sure iepe
De douăzeci de ani sterpe
La arie le-a dus
Şi la treierat le-a pus
Grâul, cum l-a treierat
În care l-a şi-ncărcat
Şi la moară a plecat
La
urechi cu clopoţei
Ia
sunaţi din zurgălăi
Şi
strigaţi cu toţii, hăi
Să
se-audă peste văi
HĂI, HĂI …
La moara cea din vale
Unde-i morăriţa-n poale
Şi-n catrinţă subţirică
Joacă baba de se strică
Pentr-un lucru de nimică
Iar morarul, meşter bun
A sărit ca un nebun
Şi i-a dat morii un cioc-boc,
Şi a pus-o pe lăptoc
Şi i-a dat un pumn în şale
Şi a pus-o pe măsele
I-a mai dat un pumn în gură
Şi-a început făină să curgă
Dar nu curgea făină ca toată făina
Ci aur şi mărgăritar curgea
Acasă când au venit
Jupâneasa a sărit
Colaci mândri a sucit
Şi-n cuptor i-a azvârlit
Era un colac mare, rotat
De multă lume lăudat
Şi la tot satul a dat
Nouă însă ne-a lăsat
Să urăm şi-apoi ne-a dat
Şi am venit şi la dumneavoastră
Ca să-mplem desaga noastră
La
urechi cu clopoţei
Ia
sunaţi din zurgălăi
Şi
strigaţi cu toţii, hăi
Să
se-audă peste văi
HĂI, HĂI …
Anul Nou de mâine
Să va fie cu bine
Cu noroc şi sănătate
Şi cu spor în toate
Să vă fie casa, casă
Să va fie masa, masă
Câte pene pe cucoş
Atâţia copilaşi frumoşi
Câte ciori zburătoare
Atâtea vaci mulgătoare
Câte pietre în fântână
Atâtea oale cu smântână
Câţi cărbuni în vatră,
Atâţia peţitori la fată
Roată,
roată, măi flăcăi
Şi
strigaţi cu toţii hăi
HĂI, HĂI ….
Cu uratul terminăm
Şi de drum ne căutăm
Iar la anul când vom veni
Să vă găsim fericiţi
Ca merii, ca perii
În mijlocul verii
Ca toamna cea bogată
De toate îndestulată
Opriţi
plugul, măi flăcăi
Şi
strigaţi odată hăi
HĂI, HĂI …
La anul şi la mulţi ani !
Din
întâmplare am dat de nişte hârtii scrise de fratele meu Vasile şi de sora mea
Dorina cu urături cu care probabil mergeau
seara tinerii la urat prin sat în acele vremuri. Aceste urături sunt diferite
de cele care se prezentau de copii la serbările organizate de şcoală cu
prilejul Anului Nou. De asemenea sunt diferite de cele prezentate de tinerii
intelectuali ai satului îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei: cu
iţari, cămăşi înflorate de cânepă sau in, brâu lat ţesut şi viu colorat, cu
bondiţă de sărbătoare din piei de oaie, cu sumane şi cu căciuli brumării sau
negre pe cap şi cisme din piele în picioare, care urau în faţa Consiliului
Popular şi în prezenţa multor oameni din sat care asistau şi la
"parada" mascaţilor şi a cetelor organizate cu prilejul Anului Nou.
Dacă la urătura organizată de şcoală erau elogiate muncile şi roadele câmpului
prin cunoscuta urătură cu "Bădica Traian …", în cele organizate de
tinerii intelectuali ai satului erau satirizate diferite activităţi, situaţii
şi persoane din conducerea satului, de la primar, miliţian, medic, până la
dascăli, contabil la CAP sau vânzători de la magazin. Mi-aduc aminte că într-un
an au adus şi un plug adevărat, pus pe o cotiugă, tras de doi boi frumos
împodobiţi şi cu un brad la fel de frumos aranjat şi fixat pe plug. Cu
harapnice, cu "buhaie" şi cu talăngi au prezentat o frumoasă urătură
în centrul satului.
Urăturile cu care mergeau seara tinerii pe la
casele udeştenilor, arătau stare de spirit a acestora şi reflectau viaţa
comunităţii din acea perioadă a deceniului opt a veacului trecut.
Am să redau aceaste urături:
Ahou, ahou şi la mulţi ani
Sculaţi fraţi cu mici cu mari
Şi ascultaţi
câţiva plugari
Ce var spune vorbe dulci
De mănâncă gura nuci
Şi fetiţele zahar
Să-l primească pe plugar
Du-te unul până-n casă
Să vezi gazda de ne lasă
Ca s-o urăm la fereastră
Iar voi care rămâneţi
Gălăgie nu făceţi
Că noi n-am urat la geam
Încă de acum un an
Nici la geam nici la fereastră
Nici pe fata dumneavoastră
Că de mult am aşteptat
Chilipir aşa bogat
Cu rachiu şi gologani
Cum le place la golani
Că noi de mult aşteptăm
Cu uratul să umblăm
Căci mi-a zis tata, băiete
Vezi să le uraţi pe fete
Mai lasă revelionul
Şi umblă cu pluguşorul
Ş-am învăţat urătură
După datina străbună
Şi ne-am adunat plugarii
Ş-am ieşit la drumul mare
Cu plugul şi clopoţei
La vânat de colăcei
Frunzuliţă
tri scaieţi
Prindeţi
fetele băieţi
Sărutaţile-n
obraz
Şi
din gură hăi strigaţi
HĂI, HĂI …
Frunzuliţă de mărar
Bună seara gospodar
Nu sta trist şi supărat
Scoalăte iute din pat
Aprinde lampa, fă-o mare
Şi vezi cum ură plugarii
Că ne-am pornit 15 plugari
Toţi de oameni gospodari
Patru ţin în mână sacul
Trei aşteaptă-n prag colacul
Unu înjură, unu fură
Doi cotobăie prin şură
Doi în beci după curechi
Doi trag porcul de urechi
Iară eu mai mititel
Ţin în mână un clopoţel
Şi tot spun minciuni şi glume
Ca să fiu plăcut la lume
La
ureche clopoţei
Prindeţi
fetele flăcăi
Strângeţi-le
tare măi
Şi
strigaţi odată hăi
HĂI, HĂI
C-am pornit plugul cam greu
Cu golanii de liceu
Toţi golani unu şi unu
Care practică tutunul
Băuturi şi câte-o dată
Mai seara la vreo fată
Că fata din ziua de azi
Îi ca papura din iaz
Aranjate şi gătite
Şi cu parfum îs stropite
Poartă rochie de nailon
Poartă şi-un modern palton
Pantalonii 50 jos
Şi-un picior foarte frumos
Cisme nalte, subţirele
Trece porcu printre ele
Trece porcul, fuge-n şură
Ducând un bostan în gură
Şi cînd ies duminica la joc
Îţi rămâne minte-n loc
Că de cum a intrat pe poartă
Îşi ia gagiul de-o toartă
Şi făcând din coate loc
Se prinde fetiţa-n joc
Dar când o iei mai repejor
Zice c-o doare un picior
La
ureche zurgălăi
Ia-ndemnaţi
cu toţii măi
Şi
strigaţi odată hăi
HĂI, HĂI ….
Fruzuliţă de mahon
M-a pus dracul să mă-nsor
Şi să-mi iau nevastă frumoasă
De la mine a treia casă
Că doar asta-mi trebuie mie
Să mă-nsor, să-mi iau soţie
Că n-am în buzunar 5 lei
Să mai am şi grija ei
Că nevasta nu te lasă
După ce-a intrat în casă
Ca viaţa ţie să-ţi tihnească
Şi tot mârâe jivina
Să-i cumperi jumătate Bucovina
Ba că vine multă lume
Şi nu are rochii bune
Ba o apucă câte-un drac
Că n-are pantofi de lac
Ba că vii seara târziu
Şi miroşi tare a rachii
Ba ca-i fost pe la vecina
C-a văzut ea aprinsă lumina
Că-ţi vine să te scoli din pat
Să te-apuci de fluierat
Şi să-i dai cu-n par în cap
Un
ceaun cu frecaţei
Ia-ndemnaţi
odată măi
Şi
strigaţi cu toţii hăi
Să
se-audă-n munţi şi văi
HĂI, HĂI ……
Frunzuliţă lămâiţă
Să vezi fata lui nea Ghiţă
Şi-a dat vaca pe-o rochiţă
Şi porcul pe-o căciuliţă
Şi-a vândut şi-un stog de paie
Să-şi cumpere balon de ploaie
Vinde porcul din coteţ
Ca să-şi facă părul creţ
Vinde-o curcă, vinde vaca
Să se-mbrace malagamba
Că doar atâta fată are tata
Poartă pantaloni trapeji
Roşii, galbeni sau chiar verzi
Vinde oala cu smântână
Ca să-şi cumpere ceas la mână
Când o-ntrebi cât este ceasul
Îşi cam strâmbă-un pic nasul
Şi se uită la minutar
Ca mâţa în calendar
Murături
şi castraveţi
Prindeţi
fetele băieţi
Sărutaţile-n
obraz
Şi
din gură hăi strigaţi
HĂI, HĂI …
Până aice-a fost de fete
Să asculte şi să-nveţe
Iar acum să vedeţi
Şi ceva despre băieţi
Dintr-a opta ei când scap
Primul lucru care-l fac
Se apucă de fumat
Şi se duc cât mai departe
Zicând ei că-nvaţă carte
Şi se duc toţi la oraş
Deajung şi la Mediaş
Dar iată că vine şi vacanţa
De la gară cântă tanţa
Şi-n gură o ţigară are
După el nu e prea mare
Dar de măsurat de vrei
Metru-n buzunar să-ţi ei
Dar foicică de potbal
De Crăciun îi mare bal
La Căminul Cultural
Şi nu vin să joace toţi
Ci să-şi spargă capu ca hoţii
Şi după ce se bat ca dracii
Vin la post ca să se-npace
Iar acei cu coaste rupte
Cer parale cât mai multe
Şi acei mai ticăloşi
Rămân tot cu ochii scoşi
Şi încep cu promisiuni multe
De nimeni nu vreau s-asculte
Şi nu se mai bat, auzi bine
Pân la anul care vine
La
ureche ciucălăi
La
picioare zurgălăi
Ia
strigaţi odată hăi
HĂI, HĂI …
Azi se miră lumea iară
Parcă-o dat holera-n ţară
Şi se vede vere bine
Că sfârşitul lumii vineri
De când moda s-a schimbat
Şi cum umblă lumea-n sat
Umblă fetele-n şoşoni
Şi plugariii-n pantaloni
Şi vecina mea de-acasă
Poartă rochie aleasă
Poartă şi-un modern palton
Că doar vine anul nou
Şi-a pus vulpea guleraş
Pantalonii-s ca de caş
Din finet cu floricele
De-i vezi curu printre ele
La
ureche zurgălăi
Prindeţi
fetele flăcăi
Strângeţi-le
tare măi
Şi-ndemnaţi
odată hăi
HĂI, HĂI …
La noi la Cămin la bal
Vin şi babele la bal
Că-i bunică, că-i mătuşă
N-are bani de dat la uşă
După ce se-aşează toate
Şuşotesc şi îşi dau coate
Că băiatul X sau Z
Este cam analfabet
Că Ion sau nu ştiu care
Îi bun dar are nasul mare
Că Vasile-i prea-înăltuţ
Şi Mihai îi cam prostuţ
Şi te judecă măi frate
Parc-ai fi cafea cu lapte
Ia
strângeţi-vă măi roată
Şi-ndemnaţi
cu toţi odată
HĂI, HĂI …..
Frunzuliţă de mătase
Parc-aţi zis poftiţi în casă
C-am văzut eu pus pe masă
Lapte dulce şi coraslă
Şi rachiu din sfeclă rasă
Că anu ista a fost un an bun
Sfecla s-a făcut şi-n drum
Asta-i rău că gospodarii
Nu mai au de unde să care
Şi nici boii nu mai trag
Se dau înapoi şi rag
Ca-şa-i omul nostru frate
Dă frunza la vaci cu lapte
Şi-o mai dă la boi să tragă
Şi sfecla la om să ragă
De urat am mai ura
Dar nu suntem de ici colea
Ci suntem de la Udeşti
Şi v-am urat pe la fereşti
Şi cumva de v-am supărat
Cred c-acum ne-aţi şi iertat
Şi acuma eu măi frate
Am să vă ur sănătate
Sănătate şi mult spor
Pân la anul viitor
Frunzuliţă
trei scaieţi
Prindeţi
fetele băieţi
Sărutaţi-le-n
obraz
Şi
din gură hăi strigaţi
HĂI, HĂI …
La anu şi la mulţi ani !
Un alt început şi un alt sfârşit de urătură puteau
fi şi acestea:
AHOU, AHOU şi Bună seara
Daţi un foc s-aprind ţigara
Că de departe ce suntem
Nici ţigări la noi n-avem
C-am racit prăşind az vară
Păpuşoi cu frunza rară
Că de mult, de ani de zile
Urăm de Sfântu Vasile
Şi am aflat şi noi în grabă
Că pe matale aşa te cheamă
Că eşti gospodar şi harnic
Şi la inimă cam darnic.
……………………….
Hopuri, hopuri, hopurele
La mulţi ani cu floricele şi cu fete frumuşele
Hopuri, hopuri, hopurate
La mulţi ani cu sănătate
La anu şi la mulţi ani !
Un alt început de urătură putea fi şi acesta:
AHOU, AHOU
Bună seara gospodari
Gospodari şi gospodine
Şi voi tinere copile
Daţi-vă lângă fereastră
Şi-ascultaţi urarea noastră
Daţi-vă lângă perdele
Şi-ascultaţi vorbele mele
În seara lui Vasile Sfântu
Mi-a luat căciula vântu
Şi mi-a dus-o prin copaci
Mi-a umplut-o cu colaci
Şi venind după căciulă
Să vă spun şi-o urătură
Seara bine n-a-nserat
Noi cu plugul ne-am luat
Ne-am luat câţiva golani
Pe la oameni gospodari
…………………………
O altă urătură găsită:
AHOU, AHOU
În seara lui Vasile Sfântul
Mi-a luat căcila vântu
Mi-a dus-o din întâmplare
La fereastra dumitale
Şi venind după căciulă
Să vă spun şi-o urătură
Urătură ca la noi
Nu există pe la voi
Ia
mai mânaţi măi
HĂI, HĂI …
La fântâna cea cu roată
Scoate apă o biată fată
Şi din gură aşa zicea:
Tare m-aş mai mărita
Că-i dă măsa un cocoş
Putină de umplut borş
Covată de făcut pâine
Şi culcuşul de la câine
Foaie
verde de haldan
Ia
mai îndemnaţi golani
HĂI, HĂI ….
Cât a fost vara de mare
Numai eu n-am fost în stare
Să-mi găsesc o fată mare
Fată mare mi-am găsit
Dar cu ea nu m-am lovit
Că era tare fudulă
Şi era şi rea de gură
De fudulă ce era
Numai în oglindă sta
Dar dinţi în gură nu avea
Dar la vara care vine
O să fie şi mai bine
Şi în special la fete
C-au să se mărite tăte
Dar şi noi ne-am pus în gând
Ca să ne-nsurăm pe rând
Că sunt fete frumuşele
Să te tot iubeşti cu ele
Ia
mai mânaţi măi
HĂI, HĂI …
Măi bădiţă eşti frumos
Să nu dai lucru pe dos
Să nu stai prea mult la moară
C-ai acasă o comoară
Nu cumva ca să se-ndure
Vreun golan ca să ţi-o fure
Să ţi-o fure, să ţi-o iee
Să umbli fără femeie
Că aşa am rămas şi eu
Şi acum vai de capul meu
Dar umblu mereu prin sat
Iarăşi eu m-am însurat
Şi tare m-am bucurat
Că frumoasă fată am luat
Harnică măi şi hapsână
De doarme cu furca-n mână
Cu doi ochi ca două ouă
Şi din nas mereu îi plouă
Îi ţin nasul cu piciorul
Şi-i tai mucii cu toporul
Are măi o ghibă-n spate
D-un coteţ şi jumătate
Şi nişte picioare mari
Parcă-s leucile la car
Şi am uitat ca să vă spun
Că are două ţâţe în sân
Cât două căpiţe de fân
Când s-a dat şi cu parfum
Nu puteai să treci pe drum
Şi-am mers de Crăciun la joc
Şi-a cuprins 8 m în joc
Când începe a juca
Tot pământul zguduia
Iar la somn măi dragă frate
Nu-i ajunge o zi şi o noapte
Când o văd culcată-n pat
Parcă-i dracu spânzurat
Şi când sforăie pe nas
Parcă-i struna de la bas
Când horăie matahala
Parcă-i struna şi ţambalu
Când o văd în uşa şurii
Parcă-i muma pădurii
Zurgălăi
şi clopoţei
Mai
strigaţi odată hăi
HĂI, HĂI …
Poate s-o scula frumoasa
Ca să lumineze casa
Socru meu de-ar fi trăit
Pe mine m-ar fi scutit
De mers la păscut cu vaca
Şi de stat la sfat cu soacra
Dar socru mi-a răpăusat
Soacra s-a modernizat
Umblă cu părul tapat
Cu rochiţă minijup
Şi mă chiamă ca s-o pup
Socrul meu ca polobocul
A crăpat mâncând ca porcul
Soacra mea cam durdulie
Ţine mult la fudulie
Are un batic pe cap
De trei ani nu l-a spălat
Şi o fustă peticită
Parcă-i frunză de răchită
Merg păduchii în coloană
Formând mari batalioane
Ploşniţele-n urma lor
Fug în pas alergător
Iar un drac de purican
Când am vrut eu să-l ucid
Până-n grindă a sărit
Şi i-am dat o lovitură
De-a sărit din el untură
Iar untura era bună
De uns fetele la gură
Şi băieţii la mustaţă
Ca să nu le fie greaţă
Ia
mai strigaţi băieţi
Ca
şi puricii din coteţ
HĂI, HĂI …
Şi iar bună seara bat-o vina
Cam urat şi la vecina
Cam urat aşa deodată
Am zărit doi ochi de fată
Mari, căprui şi plini de foc
De-ţi şedea inima-n loc
Inima mi se rupea
Gura mi se bâlbâia
Eu mă îndrăgosteam de ea
Dar când mă uitai mai bine
Ce să vezi dragă vecine
Nici tu fată, nici nevastă
Ci sta mâţa în fereastră
Sta biata şi se uita
Cum mă-ndrăgosteam de ea
Zurgălăi
şi ceapă coaptă
Ia
mai zi gură căscată
HĂI, HĂI …
Într-o zi o fată mare
A pornit la vrăjitoare
Şi-a umblat o săptămână
Până a dat de o bătrână
Ce descânta pe făină
Pe făină şi pe ouă
Descânta pe lună nouă
Dacă vrei să te măriţi
Să mănânci cartofi prăjiţi
Şi să aduci dragă copilă
10 kile de făină
50 m de pânză
Şi o putină cu brânză
Şi să nu uiţi să aduci
10 raţe şi 8 curci
Şi jumătate de purcel
Că băiatu-i frumuşel
Foaie
verde de haldani
Ia
mai îndemnaţi golani
HĂI, HĂI …
Fetele din satu meu
Sunt eleve de liceu
Fug de sapă frăţioare
Ca câinele de soare
Lasă sapa pe ogor
Şi fug la televizor
Ori că-i meci cu altă ţară
Ori că-i muzică uşoară
………………………
Hai flăcăi cu brazda lată
Că pe aici avem o fată
Noi n-am venit după bani
Nici să vă furăm curcani.
Ci măi gazdă am venit
C-ai o fată de peţit.
Am văzut că-i dai avere
Şapte gâşte fără pene
Şi vreo şapte pălmi de loc
Şi-o găină fără cioc
Dară asta n-are a face
Cum o fi aşa îmi place.
O altă urătură găsită:
Frunzuliţă trei stejari,
Bună seara, gospodari,
Gospodari şi gospodine
Şi voi domnişoare fine
Şi voi domnişoare fine
Daţi-vă lângă perdele
Şi-ascultaţi minciuni de-a mele.
Ca-şa-i dat în seara asta
Să urez la toată casa.
La neveste tinerele
Şi la fete frumuşele,
Că de mult ne aşteptau
Cu uratu să umblăm.
Vă rog să nu bănuiţi,
C-am venit c-am nepoftiţi,
Chilipir măi frăţioare
Cu colaci şi cu parale,
Tot cu ţuică şi cu vin
Pe picioare abia mă ţin.
Fără multă sârguială
Scoateţi ţuica din cămară,
Să ne daţi câte-un pahar
Ca să vă urăm mai clar
Ia mai mânaţi măi
HĂI, HĂI …Şi la fete frumuşele,
Că de mult ne aşteptau
Cu uratu să umblăm.
Vă rog să nu bănuiţi,
C-am venit c-am nepoftiţi,
Chilipir măi frăţioare
Cu colaci şi cu parale,
Tot cu ţuică şi cu vin
Pe picioare abia mă ţin.
Fără multă sârguială
Scoateţi ţuica din cămară,
Să ne daţi câte-un pahar
Ca să vă urăm mai clar
Ia mai mânaţi măi
Hai flăcăi cu brazda lată
Că pe aici avem o fată
Noi n-am venit după bani
Nici să vă furăm curcani.
Ci măi gazdă am venit
C-ai o fată de peţit.
Am văzut că-i dai avere
Şapte gâşte fără pene
Şi vreo şapte pălmi de loc
Şi-o găină fără cioc
Dară asta n-are a face
Cum o fi aşa îmi place.
La ureche trei bidoane
Ia mai strigă măi Ioane
HĂI, HĂI …Ia mai strigă măi Ioane
Ne-am luat şi opt plugari
Pe la oameni gospodari
Unul ţine-n spate sacul
Şapte aşteaptă-n prag colacul
Iar eu mai şmecher niţel
Ţin în mână un clopoţel.
Nu urăm la oricine
Noi urăm la fete bune
La fete cu şcoli înalte
Şi liceu pe jumătate
Căci din lipsă de experienţă
Mai au câte-o corigenţă
Şi-s fudule frăţioare
Parcă-s rupte din soare
La urechi cu clopoţei
La spate cu zurgălăi
Daţi-i gură măi flăcăi
Să se-audă-n munţi şi văi
HĂI, HĂI …
La spate cu zurgălăi
Daţi-i gură măi flăcăi
Să se-audă-n munţi şi văi
HĂI, HĂI …
Cu şosetele-nturnate
Şi pe faţă îs rujate
Cu breton până-n bărbie
Toată numai alifie
Şi să vezi cum se mai poartă
Cu unghiile cât o lopată
Asta nu că-i rea de gură
Ci se cheamă manichiură
Pun pe cap sperietoare
Parcă-s dracu în picioare
Şi-apoi zurgălăi măi frate
Că-i atârnă pân la coate
Şi se strâmbă în oglindă
De-o apucă amiaza-n tindă
Până bucla şi-o găteşte
Stă un ceas cu păru-n cleşte
Şi-i vorbesc pe bărbaţi
Că vând boii pe cârnaţi
Ia mai mânaţi odată măi
HĂI, HĂI …De urat am mai ura
Dar ne temem că va însera
Noi nu suntem de ici colea
Suntem de la Ciuca Buca
Unde-i mămăliga cât nuca
Şi-o păzeşte cu măciuca
Când am vrut să iau o îmbucătură
Mi-a dat unul o lovitură
Mi-a scos dinţii din gură.
Noi suntem de la Mitoc
Unde-ngheaţă apa-n loc
Şi găluştele pe foc
Laptele-n doniţă
Mămăliga-n poliţă.
Suntem de la Adâncata
Unde se mănâncă cu lopata.
Suntem de la Burdujeni
Unde se mănâncă strujeni
Şi fetele tărâţă
Şi au ochii ca la mâţă.
Suntem de la Galaţi
Unde plouă cu cârnaţi
Fulgeră cu făină
Şi trăsneşte cu slănină.
Ieşi mătuşă afară şi plăteşte
Şi să vezi cine-ţi vorbeşte
Dă-ne câte-un coş de ouă
Să-ţi punem dantură nouă.
Porumb cu ciucălăi
Opriţi plugul măi flăcăi
HĂI, HĂI …
Astfel, au trecut şi acele vremuri pe care le-am
trăit din plin în mijlocul comunităţii din care am făcut şi eu parte. Acum mă
gândesc cu nostalgie la ele şi sunt mulţumit, în sufletul meu, că am trecut
prin asemenea momente ale vieţii. Probabil fără acea parte din viaţa mea,
petrecută la ţară, în mijlocul oamenilor simpli legaţi de pământ şi de
tradiţiile ancestrale care dau sens existenţei noastre pe acest pământ, aş fi
fost mai sărac sufleteşte şi nu aş fi înţeles cu adevărat rostul omului pe
această lume …. Toate pe lumea asta îşi au timpul şi rostul lor.
Şi când te
gândeşti că totul este legat de destin.
Grigore
ROSNITCHE (Puiu din Udeşti) 28.12.2013
P.S.
1.Pentru cine are răbdare poate urmări o urătura, nu de la Udeşti, dar actuală şi "autentică", la aceasta adresa de pe YouTube, care în esenţă surprinde o realitate dură existenta la nivelul anului 2013, aşa cum este ea percepută de marea majoritate a oamenilor simpli, dar cu multă înţelepciune, din această ţară :
2.Iata si plugusorul din 2013 a unui profesor universitar
Si dacă mâine anul se înnoieşte e vremea de un pluguşor:
Mâine anul se'noieşte,
Pluguşorul se porneşte,
Dar tot omul se'ndoieşte!
O să aibă şi belşug,
Dar nu cei ce trag la plug,
Căci opinia la noi
E că cei ce trag sunt boi!
Rău e bou la plug şi car,
Mult mai bine-i domn Măgar!
Ia mai mânaţi măi, hăi, hăi!
Rău trăiţi, dar nu fiţi răi!
Nu avem acum tractorul
Să ne tragă pluguşorul?
Unii spun că are spor
Că-i de fier şi cu motor,
Dar motorul, cum să zic,
Făr-nevastă e nimic!
- Haide, că glumeşti, bădie!
Are un motor soţie?
- Da, şi-o cheamă, bat-o vina,
După soţ, chiar Motorina!
Dar tot omul se'ndoieşte!
O să aibă şi belşug,
Dar nu cei ce trag la plug,
Căci opinia la noi
E că cei ce trag sunt boi!
Rău e bou la plug şi car,
Mult mai bine-i domn Măgar!
Ia mai mânaţi măi, hăi, hăi!
Rău trăiţi, dar nu fiţi răi!
Nu avem acum tractorul
Să ne tragă pluguşorul?
Unii spun că are spor
Că-i de fier şi cu motor,
Dar motorul, cum să zic,
Făr-nevastă e nimic!
- Haide, că glumeşti, bădie!
Are un motor soţie?
- Da, şi-o cheamă, bat-o vina,
După soţ, chiar Motorina!
Ia mânaţi, măi, ia mânaţi!
Si chiar dacă nu araţi,
Pe aceia care fură
Banii din agricultura,
Voi pe brazdă să mi-i daţi!
Dacă nu, pe arătură!
Si chiar dacă nu araţi,
Pe aceia care fură
Banii din agricultura,
Voi pe brazdă să mi-i daţi!
Dacă nu, pe arătură!
Au furat pamant şi ape
Si sunt siguri c'or să scape,
Dar, când va bătea o Toacă,
Toţi pământ or să se facă!
Să se teamă deci de Toacă
Cei ce vlaga ţării toacă!
Ia mai uraţi, măi flăcăi,
Si sunaţi din zurgălăi!
Căci urarea-i din popor,
E cultură, e folclor.
Stă mai bine deci cultura
Oare, ca agricultura?
Nu, şi brazdă, şi cuvânt,
Amândouă-s la pamant !
Si sunt siguri c'or să scape,
Dar, când va bătea o Toacă,
Toţi pământ or să se facă!
Să se teamă deci de Toacă
Cei ce vlaga ţării toacă!
Ia mai uraţi, măi flăcăi,
Si sunaţi din zurgălăi!
Căci urarea-i din popor,
E cultură, e folclor.
Stă mai bine deci cultura
Oare, ca agricultura?
Nu, şi brazdă, şi cuvânt,
Amândouă-s la pamant !
Mâine anul se'noieşte,
Plugusorul se porneşte,
Dar tot omul se'ndoieşte
Că mai bine o să fie
În frumoasa Românie.
Pot doar bani europeni
Să ne scoata din troieni?
Suflă vântul prin ogrăzi,
Nu şi pe autostrăzi!
Unii'ntreabă: - Nu-i de-ajuns
Că pe drumuri am ajuns?
Nu ne-a'ncurajat primarul
Ca să facem trotuarul?
Imi spunea un inginer:
Din atâtia sfinţi din cer,
Numai unul a rămas
Să ne scoată din impas.
Si mi-a spus-o şi pe-a dreaptă:
Sfântul asta-i Sfantu' Aşteaptă!
Prof. Dr. Corneliu Berbente
Plugusorul se porneşte,
Dar tot omul se'ndoieşte
Că mai bine o să fie
În frumoasa Românie.
Pot doar bani europeni
Să ne scoata din troieni?
Suflă vântul prin ogrăzi,
Nu şi pe autostrăzi!
Unii'ntreabă: - Nu-i de-ajuns
Că pe drumuri am ajuns?
Nu ne-a'ncurajat primarul
Ca să facem trotuarul?
Imi spunea un inginer:
Din atâtia sfinţi din cer,
Numai unul a rămas
Să ne scoată din impas.
Si mi-a spus-o şi pe-a dreaptă:
Sfântul asta-i Sfantu' Aşteaptă!
Prof. Dr. Corneliu Berbente
